sâmbătă, 28 februarie 2009

Martisor


Heiiii trezirea, miroase a primavara si a ghiocei...si daca totusi nu aveti chef de plimbare cititi mai jos legenda martisorului:)

"In folclorul romanesc de mai tarziu, s-a pastrat o frumoasa legenda cu semnificatii crestine despre povestea martisorului, asa cum apare ea in basmele noastre. Se spune ca, demult, soarele a coborat intr-un sat si a luat chipul unui baiat rapitor de frumos. Un zmeu hain l-a pandit si l-a prins, in cele din urma, rapindu-l dintre oameni si inchizandu-l intr-o temnita. Din acea zi, intreaga lume s-a intristat... Pasarile nu mai cantau, izvoarele au secat si copiii au uitat sa mai rada. Nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe zmeu, caci era rau si aprig. Intr-un tarziu, un voinic tanar s-a hotarat sa incerce salvarea soarelui. Toti oamenii l-au condus pana la marginea satului, daruindu-i cate o farama din puterile lor.

Drumul voinicului catre temnita unde era inchis soarele a durat trei anotimpuri, anume vara, toamna si iarna. In cele din urma, tanarul a ajuns la castelul zmeului si a inceput lupta. Cei doi s-au batut zile intregi, pana cand zmeul a fost invins. Slabit de lupta si ranit, voinicul a eliberat soarele. Acesta s-a ridicat din nou pe cer, trezind intreaga natura la viata si inveselind lumea. Dar baiatul cel viteaz nu a mai apucat primavara! Sangele cald i s-a scurs pe zapada, iar in locurile in care aceasta se topea rasareau ghiocei... Traditia spune ca de atunci flacaii de pe meleagurile noastre impletesc, in fiecare primavara, un fir alb si unul rosu, de care atarna un talisman, adica un mic obiect purtator de noroc. Acesta este oferit fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul aminteste de sangele voinicului cel viteaz si frumos, care a indraznit sa se lupte cu zmeul pentru a elibera soarele, iar albul aminteste de ghioceii rasariti din pamantul incalzit cu sangele tanarului...

La romani, martisorul trebuie legat de 1 Martie, numai la rasaritul soarelui si trebuie purtat pana se aude cucul cantand, pana cand infloresc ciresii sau trandafirii sau pana la venirea berzelor si a randunelelor. Dar atunci martisorul nu se arunca, ci se leaga de o ramura inflorita, unde este lasat pana cand vor cadea frunzele toamnei, pentru a ne purta noroc tot anul.


Fie ca Martisorul sa va afle sufletul inflorit! "



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu