Her voice is like silk.....KD Lang

Iubirea neconditionata a unei femei

Am citit cu drag articolul din care insir aici cateva randuri, poate pentru ca sufletul meu imperfect tinde spre o astfel de intelepciune..."O femeie invata greu sa iubeasca fara sa sufoce si fara sa-si faca sperante. Daca ar fi dupa ea s-ar coase de barbatul iubit pentru a fi sigura ca ia parte la viata lui, ca devine viata lui. Dar nu e dupa ea. Si intelege repede ca intrebarile ei, supozitiile, tristetile, pretentiile, rugamintile ei nu fac decat sa indeparteze persoana adorata. Intelege ca daca vrea sa il inspire sa ramana langa ea trebuie sa invete sa iubeasca neconditionat. Fara asteptari, fara pretentii, fara ultimatumuri, fara reprosuri, fara impuneri. Greu! Dar invata." Continuarea acestor ganduri o gasiti la http://www.horoscoptv.ro/blog/2009/09/iubirea-neconditionata-a-unei-femei/ ,  articol scris de Camelia Patrascanu. 

Pentru tine, iubirea mea

Fragmente din jurnalele intime ale scriitoarei Anais Nin

Anaïs Nin a fost o scriitoare franceza de origine cubaneza, celebra pentru jurnalele sale care acopera 60 de ani din viata autoarei, ea incepand sa le scrie cand avea varsta de 11 ani. Iubita scriitorului Henry Miller are o singura carte publicata in limba romana la editura Humanitas, si este jurnalul sau personal, publicat fara cenzura abia dupa moartea sa. Cartea este zguduitoare prin sinceritatea sa, detaliul descrierii trairilor, necenzurii gandului, fiind un adevarat jurnal considerat oarecum "amoral"."

"Ceea ce vrea un bărbat e să creadă că o femeie îl poate iubi atât de mult încât n-o va interesa nici un alt bărbat. Nu-ţi aud cuvintele: glasul tău reverberează pe fundalul trupului meu ca un alt fel de penetrare. Nu am nicio putere asupra glasului tău. Vine direct din tine în mine.

Pentru tine şi pentru mine, momentul suprem, bucuria cea mai intensă nu este atunci când mintea noastră domină, ci atunci când ne pierdem minţile, iar noi doi ni le pierdem în acelaşi fel, prin dragoste.

Conştiinţa, inteligenţa, nu sunt periculoase dacă ai destulă emoţie şi destulă sexualitate ca să te menţii în mişcare.Henry este pentru totdeauna în fiinţa mea, chiar în timp ce eu aştept atât de înţeleaptă sfârşitul iubirii noastre. Henry va face mulţi ani parte din viaţa mea, chiar dacă doar câteva luni îmi va fi iubit.

Mă aţâţă. Mă muşcă de ureche şi mă sărută, îmi place ferocitatea lui... dar dorinţa lui mă sperie, mă respinge. Răspund imaginaţiei sale cu a mea. Îmi place forţa lui, forţa lui întunecată, distrugătoare, neînfricată, cathartică.

Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii, activităţi şi reverii. Nu-mi pot descrie viaţa în fapte pentru că extazul nu rezidă în fapte, în ce se întâmplă sau în ce fac, ci în ce se stârneşte în mine şi ce se naşte din toate astea.

Daca n-as avea sentimente, as putea  deveni cea mai putermica femeie de pe Pamint !

L-am cunoscut pe Henry Miller... am văzut un bărbat care îmi plăcea. În scrierile sale este flamboiant, viril, animalic, magnific. E un bărbat pe care viaţa îl îmbată. E ca mine. Are un cap interesant cu accente puternice date de ochii negri, părul negru, pielea măslinie, gura şi nările senzuale, un profil frumos. Arată ca un spaniol... Pare sensibil, uşor de rănit".

Sursa:http://www.cenaclu.intelepciune.ro/fragmente_din_jurnalele_intime_ale_scriitoarei_ana_2745.html

Je ne vous oublie pas

Celine Dion - Je ne vous oublie pas
Asculta mai multe audio diverse

"Ma simt ingenunchiata azi de atatea ganduri si de atatea amintiri ce se rotesc precum vulturii in jurul sufletului meu asternut demult langa o poarta cu aer interbelic, din fier forjat, cu nume de speranta. Parca-mi amintesc cum ningea cu fulgi mari si curiosi...aducand cu ei prima zapada din an ce se asternea tiptil peste inima mea, dezlipind-o parca de singurii neuroni ce i-ar fi putut da o farama de luciditate si anume aceea de a nu se indragosti atat de profund si de iremediabil de tine. C'ést un piece de merdre ar zice cherie in astfel de momente...si eu as surade amar, for old times sake".

Am revazut azi, din intamplare...Toamna la New York...ca si cum dorul din mine nu ar fi fost de ajuns.Un dor nestins de nici un anotimp si de nici o alta iubire...apasator si crud precum o neinduplecata osanda.

Toamna iar...

Desi nu am veleitati de gospodina, nu ma pot lipsi de bucuria atator bunatati de toamna. Cred ca acestor poze se potriveste cel mai bine ceea ce Jacques Yves Cousteau a spus despre noi, vorbe gasite intr-una din cartile regretatului Radu Anton Roman. Enjoy!

"Jacques Yves Cousteau: Daca ar fi sa ma iau dupa tchiorba aceasta extraordinara si dupa aceasta tourta de vis, as spune nu numai ca, de fapt, lume anu stie nimic despre Romania, dar nici ca voi, romanii, nu va cunoasteti miracolele. Ca bucatarie, cel putin, sunteti foarte, foarte bogati in asa zisa voastra saracie." Radu Anton Roman - Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti