"Au trecut anii şi de atunci, cu şuierat de crivăţ prin hornuri, cu doine şi basme în jurul jarului din vetre, cu ciripit vesel de păsărele şi curcubee aşternute peste dealuri şi câmpii, cu adieri de zefir şi murmur de izvoare, dar nimic n-a putut să închidă rana sufletului meu".(Gheorghe Ionescu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu