O poveste absolut extraordinara pe care v-o recomand cu caldura...Jean-Dominique Bauby - Scafandrul si Fluturele. "Publicat la cateva zile dupa moartea autorului, victima a unui accident vascular, Scafandrul si fluturele este una dintre cele mai zguduitoare povesti despre viata. Iesit din coma, dar paralizat cvasi-complet, cu o singura pleoapa, stanga, mobila, Jean-Dominique Bauby "dicteaza" aceasta carte. Cateva sute de mii de batai de pleoapa -- pentru ca noi sa putem vedea lumea si altfel."
"În absenţa vacarmului, odată liniştea redobandită, pot sa ascult fluturii care-mi zboară prin cap. E nevoie de multă atenţie, chiar de reculegere, pentru că bataia aripii lor e aproape imperceptibilă. O respiraţie mai puternică ajunge ca s-o acopere.
E straniu - auzul meu nici vorba sa se îmbunatăţească, şi totuşi îi aud din ce in ce mai bine. Trebuie să am urechi fine, de fluture...
Acum, când să fac saltul periculos în propriul meu trecut, simt că ameţesc. Nu ştiu de la ce capăt să apuc orele acelea apăsătoare şi inutile, imposibil de adunat, întocmai ca biluţele de mercur dintr-un termometru frânt în două. Cuvintele se eschivează. Cum să evoci supleţea şi căldura trupului tânăr al brunetei înalte lângă care te-ai trezit pentru ultima dată, fără să-i acorzi atenţie, aproape morocanos? Totul era gri, păstos si resemnat: cerul, oamenii, oraşul hărţuit de mai multe zile de greva din transporturi. Alături de milioanele de parizieni, eu şi Florence intram in malaxorul încâlcit al zilei, cu privirile goale, cu feţele trase, ca niste zombi. Executam mecanic toate gesturile acelea care, astăzi, mi se par miraculoase: să te bărbiereşti, să te-mbraci, să-ţi bei ciocolata."
Sursa: http://www.humanitas.ro/humanitas/scafandrul-si-fluturele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu