"Sunt seri cand tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, intr-un univers absurd, in care numai noi, in marea noastra singuratate, ne zbatem pe o planeta de provincie, ca intr-un targ in care nu curge apa, nu arde lumina si unde nu opresc trenurile rapide... Dar sunt seri cand tot cerul fosneste de viata, cand pe ultima stea, daca asculti bine, auzi cum freamata paduri si oceane - fantastice paduri si fantastice oceane- seri in care tot cerul e plin de semne si chemari, ca si cum de pe o planeta pe alta, de pe o stea pe alta, fiinte care nu s-au vazut niciodata se cauta, se presimt, se cheama..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu