"În fapt, m-aţi vindecat de plictiseală! Vremea care a trecut de la apariţia dvs. a fost atât de plină, de substanţială, de neprevăzută, că vă sunt recunoscător pentru toate bucuriile şi loviturile legate de numele dvs. Mă aflu, ştiţi doar, într-o anxiété continuă cu privire la nestatornicia dvs, dar nu mă pot consacra liniştii. Mai bine iadul cu dvs. decât binecuvântarea de unul singur. Sunteţi blestemul meu indispensabil"
Aș avea atâtea să-ți mărturisesc...
RăspundețiȘtergereSi ce anume te opreste?:)
RăspundețiȘtergereSi ce anume te opreste?:)
RăspundețiȘtergereNu stiu, o teama!
RăspundețiȘtergere